ApeluriRomânia solidară

România Solidară face un nou apel pentru identificarea soluțiilor de reducere a sărăciei

By august 12, 2020 august 24th, 2020 No Comments

În urma consultărilor cu organizațiile neguvernamentale din domeniul asistenței sociale, grupate în Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii, Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, devenite semnatare ale scrisorii în forma de față, Ambasada Sustenabilității în România, Fundația Agenția ÎmpreunăAsociația pentru Relații ComunitareReady Nation RomâniaCopacul cu fapte bune și Fundația The Institute (organizator Gala Societății Civile), în calitate de inițiatori, lansează public, către Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și întreaga clasă politică, un nou apel la măsuri de reducere a sărăciei din România, și anume:

  1. Respectarea legislației, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul autorităților publice locale, privind inventarierea nevoii reale de servicii sociale, ajustarea în consecință a alocării bugetare anuale pentru servicii sociale, prin Legea Bugetului de Stat și:
  1. Implicarea reprezentanților sectorului în procesul de actualizare pentru intervalul 2020 – 2030 a Strategiei de incluziune socială și reducere a sărăciei 2015 – 2020, prin transmiterea de către MMPS a versiunii intermediare (în lucru la SNSPA), și redactarea, în acord cu părțile co-interesate, cu documentul de fundamentare și noul context post-pandemie, a Planului de implementare până la finalul anului 2020
  2. Solicitarea vine în condițiile în care:
    • ­consultarea publică inițială, programată să se desfăsoare în perioada aprilie – iunie a fost anulată în contextul Covid-19, iar timpul rămas la dispoziție (final 2020) nu mai permite consultări pe fiecare fază a strategiei
    • ­Strategia de incluziune și Strategia de egalitate de șanse constituie condiționalități pentru fondurile europene, iar procesul agreat la Bruxelles impune consultarea publică
  1. Impunerea la nivel național a mecanismului de achiziție publică transparentă a serviciilor sociale de la furnizori publici și privați, cu respectarea cadrului legal existent de către administrația publică locală, prin achiziția publică obișnuită (Legea 98/2016), dar cu proceduri adecvate sectorului de servicii sociale (Legea 292/2011), bazate pe analizele de nevoi locale
  2. Referitor la răspunsul MMPS din 21.05.2020, potrivit căruia „MMPS și Agenția Națională pentru Achiziții Publice au în vedere elaborarea unui set de recomandări pentru autoritățile contractante reprezentate de autoritățile administrației publice, sub forma unui ordin comun”, subliniem că se impune:
    • ca autoritățile publice locale să fie instruite să își facă proceduri de achiziții de servicii sociale prin procedura proprie
    • înființarea la nivel local a compartimentelor de contractare, sau alocarea sarcinii achizitiei de servicii sociale prin procedura proprie personalului existent, conform capitolulului finanțare din Legea 292/2011
    • ca toate serviciile să fie prestate în baza unor contracte semnate, iar Ministerul de Finanțe / Curtea de Conturi (via MMPS care să verifice alocarile) să se (auto)sesizeze când / dacă se fac alocări fără contract
  3. și solicităm din partea MMPS / ANAP un termen / calendar ferm de implementare a acestor măsuri, cu mențiunea că la dispoziția MMPS / ANAP există deja o propunere de ghid transmisă de organizațiile Four Change și Fundația pentru Sprijin Comunitar.
  1. Alocarea primei creșteri bugetare pentru servicii sociale, conform nevoilor, începând cu anul 2021 și punerea în practică a prevederilor Planului de implementare (punctul A. mai sus) și a mecanismului de achiziție (punctul B.) în perioada 2021-2030

Observații:

  • Legea asistenței sociale 292/2011, Ordinul MMJS 1086/2018 și HG 797/2017 stabilesc responsabilități și penalități clare privind inventarierea nevoilor locale de servicii sociale, trebuie doar ca prevederile legale să fie respectate
  • referitor la răspunsul MMPS din 25.06.2020, potrivit căruia „[…] alocările bugetare anuale aferente plății beneficiilor de asistență socială au crescut de la an la an, astfel: dacă în anul 2015 bugetul alocat a fost de aproximativ 10 mld. lei, în anul 2017 acesta a crescut la 13,4 mld. lei, iar în anul 2020 fiind de 17,9 mld. lei”, menționăm că:
    • solicitarea noastră se referă la bugetul de servicii, nu de beneficii sociale
    • valoarea medie europeană a bugetului de servicii sociale este de 2,7% din PIB, în timp ce în România este de 0,3 – 0,6%
    • chiar și alocarea de 17,9 mld. lei pentru beneficii sociale reprezintă sub 0,03% (0,0289!) din PIB-ul estimat pentru România în anul 2020
  1. Lansarea, la nivel guvernamental, a unui Program de Interes Național (PIN) de reducere a sărăciei din România, și alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru implementarea de proiecte și programe complementare serviciilor sociale, în comunitățile sărace, de către organizații neguvernamentale (ONG) și nu numai , în domenii precum: educație, ocupare, locuire, sănătate, dezvoltare comunitară, servicii sanitare și de igienă, servicii și infrastructura de utilități publice, digitalizare etc.
  2. Solicitarea vine în contextul în care organizațiile neguvernamentale au dovedit – atât de-a lungul anilor, cât și pe perioada stării de urgență – profesionalism, eficiență și capacitate de a mobiliza resurse pentru intervenții în comunități. Cum sectorul ONG este la rândul său sever afectat de criza Covid-19, fapt semnalat în Documentul de poziție al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) încă din 24 martie 2020, PIN, alături de alte măsuri, are rolul de a ajuta organizatiile neguvernamentale să-și susțină misiunea, contribuind în același timp la reducerea sărăciei prin proiecte și programe complementare serviciilor sociale. Ajutați-le să vă ajute!
  3. Dat fiind răspunsul MMPS din 21.05.2020, conform căruia „Dezvoltarea unui fond special la nivel guvernamental vine în contradicție cu principiul universalității prevăzul la art. 8 alin. (2) din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002 […] potrivit căruia veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume
    • am revenit asupra ideii de fond de urgență, înlocuit acum cu PIN
    • menționăm că există deja două precedente de fonduri cu destinații speciale, din păcate ambele dezastruoase la capitolul implementare: Fondul pentru mediu și Programul Național de Dezvoltare Locală

Și, pentru ca istoria să nu se repete, solicităm:

  1. redactarea în parteneriat cu ONG și promulgarea în termen de 12 luni (iulie 2021) a actelor normative, politicilor publice și documentelor necesare functionării în regim de bună guvernanță a PIN, și derulării programelor (lege de funcționare, statut, norme de administrare, ghid de finanțare, evaluare, canale de comunicare etc.)
  2. implicarea permanentă a organizațiilor neguvernamentale în procesul de pregătire a PIN, consultarea privind administrarea și alocarea fondurilor, evaluarea și derularea proiectelor, în comunicarea programului pe tot parcursul său (inițiativă, lansare, promovare etc.)
  3. lansarea primei runde de finanțare în valoare de min. 250 mil. Lei, evaluarea și selecția candidaților și demararea primelor proiecte finanțate în cursul anului 2021
  4. lansarea de runde anuale de finanțare, până la atingerea obiectivelor de țară stabilite pentru anul 2030, conform Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României (SNDDR), anume eradicarea sărăciei extreme, reducerea cu cel puțin 50% a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă și consolidarea sistemului național unitar a serviciilor de intervenție de urgență.
  1. Accesarea de către instituțiile abilitate a sumelor disponibile pentru România în Fondul de urgență deblocat de Comisia Europeană prin CRII – Covid Response Investment Initiative, și alocarea acestora și pentru sectorul de servicii sociale și organizații neguvernamentale, pe lângă sănătate și IMM-uri; operaționalizarea finanțării printr-un mecanism nebirocratic, flexibil, rapid, accesibil la nivel local, inclusiv pentru organizațiile mici, care lucrează în comunitățile cele mai sărace sau vulnerabile.
  2. Felicităm echipa care, potrivit răspunsului MMPS din 21.05.2020, „a obținut pentru România 4,5 mld. EUR dedicate sănătății și 1 mld. EUR dedicat combaterii sărăciei (n.a. suma a ajuns la peste 3 mld. EUR, între timp), conform negocierilor cu Comisia Europeană pentru exercițiul financiar 2021-2027”, salutăm asigurările privind finanțările viitoare prin POCS – Program Operațional Combaterea Sărăciei și eligibilitatea organizațiilor neguvernamentale pentru acestea, și păstrăm o comunicare transparentă pe acest subiect.
  1. Securizarea atingerii țintelor asumate prin Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă (SNDDR) pentru finalul anului 2020, anume:
    1. Standarde durabile, unitare, de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile, și actualizarea lor periodică, la un interval nu mai mare de 3 ani.
    2. Referitor la răspunsul MMPS din 21.05.2020, privind revizuirea standardelor în anul 2019, semnalăm în continuare:
      • lipsa de corelare între standardele de calitate și cele de cost
      • necesitatea unui mecanism de estimare a standardelor de cost care să țină cont și de serviciile din privat
      • absența unor standarde de cost pentru anumite tipuri de servicii (e.g. servicii de prevenire și îngrijire a victimelor traficului de persoane)
      • standarde de calitate foarte slabe pentru alte tipuri de servicii (e.g. domeniul serviciilor sociale pentru adulți)
      • alte anomalii semnalate de reprezentanții sectorului în scrisoarea deschisă din 27 nov. 2018, înregistrată la registratura MMJS cu numărul 58316
    1. Dezvoltarea unui nou sistem național de indicatori, care să gestioneze în regim digitalizat unificat datele din sectoarele și subsectoarele care au legatură directă cu incluziunea socio-economică, și care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori, actualizarea metodologiei și a datelor din hărțile sărăciei și serviciilor sociale* (și reformularea în consecință a țintei din SNDDR)
    2. Salutăm faptul că, potrivit răspunsului său din 21.05.2020, ”MMPS are în vedere crearea sistemului e-asistență socială – obiectiv strategic care ar asigura furnizarea serviciilor publice electronice aferente evenimentelor de viață din domeniul muncii, familiei și protecției sociale și aducerea acestora la nivelul minim 4 de sofisticare, în cadrul Proiectului derulat împreună cu Agenția pentru Digitalizarea României (ADR)” și solicităm mai multe informații de interes public privind acest proiect, precum obiectivele, calendarul de implementare și bugetul alocat.
    3. Referitor la pasajul din cadrul aceluiași răspuns, în care ni se semnalează ”două proiecte dedicate combaterii sărăciei și excluziunii sociale în comunitățile cele mai marginalizate, anume (1) Proiectul Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate (SCI) pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale, respectiv (2) Proiectul Dezvoltarea sistemului de asistență socială pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale” menționăm că:
      • Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România și Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România, materiale care stau la baza proiectelor menționate, sunt la rândul lor depășite, nu reflectă realitatea din teren și pot conduce către rezultate deformate
      • aceste proiecte contribuie mai degrabă la punctul C. (mai jos), nu sunt relevante pentru dezvoltarea sistemului național de indicatori
      • sunt necesare surse de informare accesibile publicului pentru informații privind aceste proiecte (și toate celelalte)
    4. Cât despre ”revizuirea Hotărârii Guvernului nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România și a Hotărârii Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de incluziune socială, [prevăzute] în Programul anual de lucru al Guvernului pentru anul 2020” solicităm comunicarea transparentă de date concrete privind calendarul, etapa curentă și etapele ulterioare ale acestui demers.
    1. Stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune prin dezvoltarea măsurilor active de consiliere și asistență socială; stabilirea de ținte ferme, numerice și procentuale, privind creșterea numărului de persoane aflate în risc de excluziune și marginalizare care accesează anual piața muncii urmare a măsurilor active de suport, și comunicarea publică, anuală, a rezultatelor.

Solicitările vin în contextul în care:

    • ultimul raport INS arată că circa 4,6 milioane de români trăiau în condiții de sărăcie în anul 2017, cea mai înaltă incidenţă înregistrându-se în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, fapt confirmat și de raportul realizat de organizația Salvaţi Copiii și Avocatul Poporului în noiembrie 2019
    • criza Covid-19 a agravat fenomenul sărăciei în România, atât prin creșterea numărului de persoane – celor deja afectate alăturându-li-se cei rămași fără surse de venit, cei care și-au epuizat rezervele în perioada de izolare și cei întorși în țară din alte state UE – cât și în profunzime, persoanele confruntate anterior cu condiții de sărăcie fiind acum încă și mai vulnerabile
    • în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al ONU, prin revizuirea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă, România și-a asumat Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, inclusiv Obiectivul 1 – Fără sărăcie, care implică “reducerea numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale.”

Atât în calitate de cetățeni, cât și de promotori ai Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă, solicităm întregului mediu politic din România să conștientizeze dimensiunea fenomenului sărăciei și impactul său devastator asupra societății și economiei românești, și să vină cu soluții concrete și sustenabile, în parteneriat cu sectorul privat, de îmbunătățire a calității vieții în comunitățile afectate.

Adevărata luptă politică a perioadei post-pademie se va da în cele mai eficiente planuri de dezvoltare economico-socială sustenabilă a comunităților României. Prin identificarea și implementarea în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale a soluțiilor de eliminare a sărăciei, primul obiectiv de dezvoltare sustenabilă, niciunul din cei 150.000 de copii care astăzi merg flămânzi la culcare nu vor mai suferi (Obiectivul 2 – Zero foame), veți contribui la sănătatea și bunăstarea românilor (Obiectivul 3), la educația lor (Obiectivul 4) și la dezvoltarea de orașe și comunități sustenabile în România (Obiectivul 11).

Inițiator: Ambasada Sustenabilității în România (ASR), inițiativă independentă cu scop nelucrativ, promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă.

Organizații semnatare:

  1. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale + Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii + Colegiul Național al Asistenților Sociali din România
  2. Fundația Agenția Împreună
  3. Asociația pentru Relații Comunitare
  4. Ready Nation România
  5. Copacul cu fapte bune
  6. Fundația THE INSTITUTE (Organizator Gala Societății Civile)
  7. UrbanizeHub România
  8. Fundația Izvorul Alb
  9. Asociația Casa Nădejdei Aiud
  10. Asociația Copii pentru Viitor
  11. Asociația Sărbătoarea Gustului
  12. Fundația pentru Evaluarea Competențelor în Educație – Leul Albastru
  13. Asociația de Dezvoltare și Inovare “PITEȘTI Smart City”
  14. ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
  15. Pastel Age
  16. Asociația Banca pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor
  17. Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare (Liga AC)
  18. Asociația Divers
  19. Asociația Șansa ta
  20. Asociația SNK
  21. Banca pentru Alimente Cluj (Asociația Food Waste Combat Cluj)
  22. Asociația ActivRandom
  23. Asociația “FDP – Protagoniști în educație”
  24. Asociația Arca Lex
  25. Asociația Psihobucuria
  26. Asociația Casa Naturii
  27. Banca Regională pentru Alimente Brașov
  28. Fundația Umanitară Pacea
  29. IZI DATA
  30. Asociația “Aici pentru Tine”
  31. Confederația Caritas România
  32. Asociația CCF
  33. RENASIS (Reţeaua Naţională Antisărăcie – Incluziune Socială)
  34. Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
  35. Asociația Tineri de Succes
  36. Colegiul Național al Asistenților Sociali

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.