Skip to main content
Analize

România se află fie pe ultimele locuri din UE la indicatorii privind calitatea educației

By ianuarie 24, 2025ianuarie 27th, 2025No Comments

Chiar dacă România este o țară membră a Uniunii Europene din 2007, ne confruntăm în continuare cu tot felul de provocări semnificative în sectorul educațional. Conform Monitorului Educației și Formării 2024, publicat de Comisia Europeană anul trecut, România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește calitatea educației, înregistrând regrese față de anii anteriori la mai mulți indicatori cheie. Această situație subliniază necesitatea unor reforme structurale și a unei finanțări adecvate pentru a îmbunătăți rezultatele educaționale și a asigura un viitor durabil pentru toate generațiile, arată edupedu.ro.

Contextul educațional actual

Principalii indicatori de performanță

  1. Participarea la educație timpurie: România se confruntă cu o rată scăzută de participare la educația timpurie, de doar 74,8%, comparativ cu media UE de 93,1%. Această situație plasează România pe penultimul loc în Europa, fiind depășită doar de Grecia. Disparitățile regionale, în special între mediul urban și rural, contribuie la aceste statistici îngrijorătoare.
  2. Competente digitale: Conform testării internaționale ICILS 2023, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele digitale ale elevilor de clasa a VIII-a. Aproximativ 44% dintre aceștia înregistrează scoruri sub nivelul 1, indicând dificultăți majore în utilizarea tehnologiilor.
  3. Competențe la citire, matematică și științe (PISA): Rezultatele PISA 2022 arată că 41,7% dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la citire, 48,6% la matematică și 44% la științe.
  4. Părăsirea timpurie a școlii: Rata de părăsire timpurie a școlii în România este alarmant de mare, 16,6%, dublu față de media europeană de 9,5%. Aceasta evidențiază necesitatea unor intervenții urgente pentru a menține elevii în sistemul educațional.
  5. Învățare prin muncă: Doar 8,1% dintre absolvenții de învățământ profesional beneficiază de învățare prin muncă, de opt ori mai puțin decât media europeană, subliniind o lacună majoră în pregătirea practică a tinerilor.
  6. Absolvirea învățământului terțiar*: Procentul tinerilor români de 24-34 de ani care au absolvit studii superioare este de 22,5%, mult sub media UE de 43,1%. Acest indicator plasează România pe ultimul loc în Europa, evidențiind nevoie de reforme majore în sistemul de învățământ superior. *Învățământul terțiar se referă la nivelul de educație care urmează după finalizarea învățământului secundar (liceu). Acesta include educația universitară și postuniversitară, cum ar fi studiile de licență, masterat și doctorat, precum și alte forme de educație și formare profesională avansată.
  7. Participarea adulților la învățare: Participarea adulților la activități de învățare este de 19,1%, mult sub media UE de 39,5%. Acest aspect indică o nevoie urgentă de promovare a educației continue și a recalificării forței de muncă.

Probleme structurale și provocări

Raportul Comisiei Europene din 2024 subliniază și problemele structurale fundamentale care afectează sistemul educațional din România. Subfinanțarea cronică, atractivitatea scăzută a profesiei didactice și pregătirea pedagogică insuficientă sunt doar câteva dintre provocările majore. În plus, inegalitățile socioeconomice și incidența ridicată a abandonului școlar în rândul comunităților defavorizate, cum ar fi cele rome și din mediul rural, complică și mai mult peisajul educațional.

Infrastructura și resursele

Lipsa infrastructurii adecvate și a resurselor educaționale moderne reprezintă o barieră semnificativă pentru îmbunătățirea calității educației. Multe școli din România necesită reparații urgente și nu dispun de dotări esențiale, cum ar fi laboratoare bine echipate și materiale didactice actualizate. Disparitățile între mediul urban și rural amplifică aceste probleme, contribuind la inegalități în educație.

Abandonul școlar

Abandonul școlar este alimentat de factori economici și sociali, printre care sărăcia și migrația părinților. România trebuie să implementeze programe de susținere socială și educațională, precum burse și mese gratuite, pentru a menține copiii în școală și a reduce efectele negative pe termen lung asupra economiei și societății.

Finanțarea educației

Bugetul alocat educației este adesea sub nivelul recomandat de Uniunea Europeană, afectând negativ dezvoltarea infrastructurii și resurselor educaționale. Creșterea finanțării și gestionarea eficientă a fondurilor sunt esențiale pentru modernizarea sistemului educațional și sprijinirea profesorilor.

Peste 900 de profesori susțin renunțarea la programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.

În ciuda provocărilor, există inițiative și reforme în curs de desfășurare care au rolul, cel puțin la nivel teoretic, de a îmbunătăți situația educațională din România. Programele de digitalizare au introdus tehnologia în procesul educațional, iar reformele curriculare încearcă să adapteze conținutul educațional la cerințele pieței muncii. De asemenea, proiectele de incluziune educațională și colaborările internaționale contribuie la îmbunătățirea accesului și calității educației.

Cele mai cunoscute programe școlare sunt „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.

Un studiu realizat în 2024 de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a relevat că peste 900 de profesori și directori de școală din România propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, conform edupedu.ro. Studiul, care a implicat aproape 7.000 de profesori, indică provocările financiare și de gestionare a acestor programe, precum și lipsa de relevanță în raport cu curriculumul.

Printre propunerile profesorilor se numără asigurarea gratuității la muzee și transport pentru activitățile extracurriculare și o mai mare autonomie a școlilor în planificarea acestor programe. De asemenea, unii profesori sugerează o structură mai riguroasă a anului școlar pentru a evita fragmentarea, care afectează negativ procesul de învățare.

Directorii de școală au propus, de asemenea, flexibilizarea programării acestor activități și susținerea financiară pentru asigurarea facilităților logistice. Studiul a evidențiat nevoia de adaptare a programelor pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor și ale școlilor, subliniind importanța unei abordări mai coordonate și susținute financiar.

Programele „Școala Altfel”, introdus în 2016, și „Săptămâna Verde”, inițiat de președintele Klaus Iohannis, oferă ocazii pentru dezvoltarea competențelor elevilor, dar se confruntă cu diverse provocări logistice și financiare.

Pentru anul școlar 2024-2025, programul „Săptămâna Verde” a primit finanțare din Fondul pentru mediu, însă există nemulțumiri legate de numărul mare de zile libere din calendarul școlar, România fiind printre țările europene cu cele mai puține zile de școală.

ODD 4: Educație de calitate

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) reprezintă un set de 17 obiective globale adoptate de toate statele membre ale Națiunilor Unite în 2015, ca parte a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acestea sunt menite să ofere un plan universal pentru pace și prosperitate pentru oameni și planeta noastră, acum și în viitor. ODD-urile acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv sărăcie, sănătate, educație, inegalitate și schimbări climatice, și sunt interconectate, reflectând complexitatea și interdependențele dezvoltării durabile.

Obiectivul 4 al Agendei 2030 se concentrează pe asigurarea unei educații de calitate și promovarea învățării pe tot parcursul vieții. Acest obiectiv subliniază importanța educației nu doar ca instrument de pregătire pentru piața muncii, ci și ca un proces continuu care contribuie la dezvoltarea personală și socială.

Importanța educației de calitate

  1. Educația ca drept fundamental: Educația de calitate este un drept fundamental al fiecărei persoane și un factor esențial pentru realizarea altor drepturi. Ea formează baza pentru o societate echitabilă și prosperă, contribuind la reducerea sărăciei și a inegalității.
  2. Dezvoltarea abilităților și competențelor: Educația de calitate dezvoltă competențe esențiale necesare pentru participarea activă și productivă în societate. Acestea includ nu doar cunoștințe academice, ci și abilități sociale, emoționale și cognitive care sunt critice pentru adaptabilitatea și succesul pe termen lung.
  3. Promovarea învățării pe tot parcursul vieții: Într-o lume în continuă schimbare, învățarea pe tot parcursul vieții devine esențială. Acest concept promovează capacitatea indivizilor de a se adapta la schimbările economice și tehnologice, de a-și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile continuu, și de a contribui la dezvoltarea societății.

Contribuția la dezvoltarea durabilă a României

Pentru România, integrarea Obiectivului 4 în politicile naționale este crucială pentru a asigura o dezvoltare durabilă și incluzivă. Acest lucru implică:

  • Îmbunătățirea accesului la educație: Asigurarea accesului echitabil la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic sau locul de reședință, este esențială pentru a dezvolta un capital uman puternic.
  • Calitatea procesului educațional: Investițiile în formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, actualizarea curriculumului și dotarea școlilor cu resurse adecvate sunt necesare pentru a îmbunătăți calitatea educației.
  • Promovarea educației pentru Dezvoltare Durabilă: Integrarea tematicilor de dezvoltare durabilă în curriculum poate ajuta elevii să înțeleagă interdependențele globale și să dezvolte competențe pentru a contribui la o societate durabilă.

Integrarea Obiectivului 4 al Agendei 2030 este esențială pentru România nu doar pentru a îndeplini angajamentele internaționale, ci și pentru a asigura un viitor sustenabil și prosper pentru generațiile viitoare. Educația de calitate și învățarea pe tot parcursul vieții sunt fundamentale pentru dezvoltarea unei societăți echitabile, inovatoare și reziliente.

Ministrul Educației: Școala românească nu ar trebui doar să îi învețe pe elevi anumite competențe, ci și “cum să devină buni cetățeni”

Noul ministru al Educației, profesorul universitar Daniel David, a declarat recent la Radio Europa Liberă că prioritatea sa va fi creșterea bugetului pentru programul de hrănire a elevilor defavorizați la școală. Deocamdată, însă, nu sunt bani pentru asta. Aflat la început de mandat, Daniel David a mai spus că școala românească nu ar trebui doar să îi învețe pe elevi anumite competențe, ci și “cum să devină buni cetățeni”.

Eșecul educațional în promovarea valorilor democratice

Ministrul Daniel David a subliniat că școala românească nu reușește să pregătească elevii pentru a deveni nu doar specialiști competenți, ci și buni cetățeni. El a accentuat importanța educării elevilor în spiritul democrației, menționând că abordarea monotonă a subiectelor legate de instituțiile europene nu este suficientă pentru a atinge acest obiectiv.

Bugetul Educației pentru 2025

Ministrul se așteaptă ca bugetul alocat educației să nu fie mai mic decât cel din anul anterior, ci să crească ușor. El a menționat că, incluzând proiectele europene, bugetul pentru educație va ajunge la 4,3% în 2025.

Înlocuirea manualelor de liceu

Legat de înlocuirea manualelor de liceu, care sunt vechi de 20 de ani, ministrul a declarat la Radio Europa Liberă că procesul va începe realist și onest de anul viitor, subliniind că decizia finală va depinde de rezultatele dezbaterii publice.

Extinderea Programului „Masă sănătoasă la școală”

Ministrul a afirmat că va prioritiza obținerea fondurilor necesare pentru extinderea programului „Masă sănătoasă la școală” până în luna iunie. El a subliniat că acest program nu este doar o măsură socială, ci una esențială pentru educație, considerând masa caldă ca fiind prioritatea zero în acest domeniu.

24 ianuarie: Ziua Internațională a Educației

Ziua Internațională a Educației, sărbătorită pe 24 ianuarie, a fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în decembrie 2018 pentru a evidenția rolul esențial al educației în asigurarea păcii și dezvoltării durabile. Această zi este o oportunitate de a sublinia importanța accesului universal la o educație de calitate și de a reflecta asupra provocărilor și oportunităților din domeniul educațional la nivel global.

Importanța Zilei Internaționale a Educației

  1. Conștientizarea rolului educației: Ziua Internațională a Educației aduce în prim-plan importanța educației ca drept fundamental al fiecărui individ și ca o componentă esențială pentru progresul social și economic. Educația nu doar îmbogățește viețile oamenilor, ci și contribuie la reducerea sărăciei, inegalităților și la promovarea unei societăți mai echitabile.
  2. Promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD): Educația este strâns legată de Obiectivul 4 al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care vizează asigurarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții. Această zi amintește comunității internaționale de angajamentele asumate pentru a atinge aceste obiective.
  3. Abordarea provocărilor educaționale: Diverse provocări, cum ar fi accesul inegal la educație, diferențele de gen, lipsa resurselor și a infrastructurii adecvate, sunt discutate și analizate în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia acestei zile. Aceste discuții stimulează soluții inovatoare și parteneriate pentru a depăși obstacolele în calea educației de calitate.
  4. Celebrând progresul și inovația: Ziua Internațională a Educației este și un moment de celebrare a progresului realizat în educație la nivel mondial. Este o ocazie de a recunoaște eforturile educatorilor, ale organizațiilor non-guvernamentale și ale guvernelor care contribuie la îmbunătățirea sistemelor educaționale și la inovația în predare și învățare.

Activități și evenimente

În întreaga lume, Ziua Internațională a Educației este marcată prin diverse evenimente și activități, cum ar fi conferințe, ateliere, campanii de conștientizare și discuții publice. Aceste evenimente reunesc experți, educatori, studenți și factori de decizie pentru a discuta despre viitorul educației și pentru a împărtăși bune practici și experiențe.

În mesajul său public pentru  Ziua Internațională a Educației (24 ianuarie 2025), ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a subliniat faptul că modernizarea învățământului românesc înseamnă revenirea la esența educației, focalizându-se pe transferul eficient de competențe. Scopul este ca absolvenții să devină buni profesioniști, cetățeni responsabili și să aibă o calitate bună a vieții, anunță Ministerul Educației. David a afirmat că educația este esențială pentru progresul țării, influențând direct dezvoltarea democratică și bunăstarea societății.

Competențele trebuie să includă cunoștințe declarative, procedurale și valori, fiecare componentă având importanța sa în formarea indivizilor. Orice dezechilibru în aceste componente ar putea duce la o educație deficitară, a mai spus ministrul. Despre procesul de modernizare, David a subliniat faptul că nimeni nu trebuie lăsat în urmă și că aspectele birocratice trebuie să sprijine, nu să împiedice educația.

Ministrul Educației a încurajat, totodată, participarea tuturor la acest proces de schimbare, menționând că este esențial să construim și să ne adaptăm împreună pentru a crea un sistem educațional care să corespundă nevoilor și aspirațiilor societății.

Concluzie

Pentru a îmbunătăți calitatea educației, România trebuie să investească semnificativ în educație și să implementeze reforme structurale care promovează accesul egal și calitatea educației la toate nivelurile. Este esențial să se abordeze provocările actuale prin politici incluzive și prin colaborarea cu parteneri internaționali, pentru a asigura un viitor durabil pentru toate generațiile viitoare.

*

Analiză de Cristina Hurdubaia, fondator Asociația Copacul cu fapte bune

Foto: Asociația Copacul cu fapte bune

*

Surse:

– Monitorul Educației și Formării 2024 – Comisia Europeană | https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2024/11/monitorul20educaC89Biei20C899i20formC483rii202024-NCAN24023RON.pdf

– Edupedu.ro | https://www.edupedu.ro/ultima-ora-educatia-din-romania-ocupa-cel-mai-rau-loc-in-ue-la-aproape-toti-indicatorii-privind-calitatea-educatiei-si-trage-in-jos-statisticile-europene-in-domeniu-la-sfarsitul-mandatelor-iohannis-d/

https://www.edupedu.ro/aproape-1-000-de-profesori-si-directori-de-scoala-propun-renuntarea-la-unul-dintre-programele-scoala-altfel-si-saptamana-verde-sau-chiar-la-ambele-raport-al-ministerului-educatiei/

– Ministerul Educației | https://www.edu.ro/mesaj_ministru_DD_ZIE

– ICILS 2023 – Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale

– PISA  – Rapoarte evaluare internațională

– Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – Guvernul României

– Radio Europa liberă | https://romania.europalibera.org/a/elevii-de-liceu-raman-si-in-2026-cu-manualele-de-20-de-ani-in-schimb-reforma-din-primar-a-dus-la-un-salt-spectaculos-la-matematica-/33276777.html

– ONU | https://www.un.org/en/observances/education-day

 

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.